Endometrioza: Cauze, tratament, complicații

                       

Solicită o programare

Completează formularul de mai jos, iar noi o să te contactăm în cel mai scurt timp posibil.

    Sau contactează-ne la numărul 036 443 1240

    Endometrioza afectează aproximativ 190.000.000 de femei aflate la vârsta reproductivă. Asta înseamnă 10% din populația feminină, la nivel global. 

    Endometrioza e o boală cronică, asociată cu dureri severe, în special în timpul menstruației și al actului sexual. Cele mai frecvente simptome sunt durerile pelvine, balonarea, greața, oboseala și uneori depresia, anxietatea și infertilitatea.

    Boala se manifestă diferit de la o femeie la alta. Unele paciente prezintă toate simptomele de mai sus, altele doar o parte, iar altele niciunul. Depistarea precoce a endometriozei este esențială pentru un tratament eficient. Află în continuare:

    Ce este endometrioza?

    Uterul unei femei este căptușit cu țesut endometrial. Acest strat se numește endometru. Corpul unei femei formează un nou endometru la fiecare ciclu menstrual, pentru a pregăti mediul optim în care să fie fertilizat un eventual ovul. Endometrioza este afecțiunea în care țesutul endometrial crește în afara uterului.

    Aceasta apare cel mai des pe sau în jurul organelor reproducătoare din pelvis sau abdomen, afectând:

    • Trompele uterine
    • Ligamentele din jurul uterului 
    • Căptușeala cavității pelvine
    • Ovarele
    • Suprafața exterioară a uterului
    • Spațiul dintre uter și rect sau vezică

    Există și situații mai rare, când endometrul crește pe sau în jurul:

    • Vezicii urinare
    • Colului uterin
    • Intestinelor
    • Rectului
    • Stomacului 
    • Vaginului sau vulvei
    Sistem reproducator femei
    via Normens

    Țesutul endometrial care crește în aceste zone nu se elimină în timpul ciclului menstrual așa cum face țesutul endometrial sănătos din interiorul uterului. Depunerea acestui țesut anormal în afara uterului poate duce la inflamație, cicatrizare și chisturi dureroase. Ba mai mult, poate duce la acumularea de țesuturi fibroase între organele reproductive, care cauzează alipirea lor.

    Endometrioza mai e cunoscută și drept „cancerul care nu ucide”, din cauza capacității sale de răspândire și penetrare a țesuturilor. Spre deosebire de cancer, endometrioza se infiltrează lent și nu provoacă metastaze

    Tipuri de endometrioză

    Endometrioza se clasifică în funcție de zona afectată. Există patru tipuri principale:

    1. Endometrioza peritoneală superficială. Peritoneul este o membrană subțire care căptușește abdomenul și pelvisul, și acoperă majoritatea organelor din cele două cavități. În acest tip de endometrioză, țesutul endometrial se atașează de peritoneu. E cea mai ușoară formă de boală.
    2. Endometrioza ovariană. Acestea sunt chisturi umplute cu lichid întunecat, numite și „chisturi de ciocolată”. Ele variază ca mărime și pot apărea în diferite părți ale pelvisului sau abdomenului, dar sunt cel mai des întâlnite în ovare.
    3. Endometrioza abdominală. În unele cazuri, țesutul endometrial poate crește pe peretele abdominal. Celulele se pot atașa de o incizie chirurgicală, precum cea de la o cezariană.
    4. Endometrioză profundă. Aici țesutul endometrial a invadat organele din interiorul sau din afara cavității pelvine. Pot fi afectate ovarele, rectul, vezica și intestinele. Uneori, o cantitate mare de țesut cicatricial poate lega organele, astfel încât să rămână fixate în loc. Această condiție se numește „pelvis fix”. Endometrioza profundă e extrem de rară.

    Endometrioză: Factori de risc

    Factorii care cresc riscul de endometrioză sunt:

    • Începerea perioadei menstruale la o vârstă fragedă
    • Cicluri menstruale scurte (Ex. mai puțin de 27 de zile)
    • Menstruații abundente care durează mai mult de 7 zile
    • Nicio naștere la activ
    • Intrarea la menopauză la o vârstă înaintată
    • Nivelurile mai ridicate de estrogen 
    • Indexul de masă corporală scăzut
    • Gena (Ex. unul sau mai mulți membri din familie care au endometrioză – mama, mătușa sau sora)
    • Orice problemă de sănătate care împiedică sângele să curgă din corp în timpul perioadelor menstruale
    • Afecțiuni ale tractului reproducător

    Endometrioză: Cauze

    Endometrioza afectează femei la nivel global, de la debutul primei menstruații, până la menopauză, indiferent de etnie sau statut social. Nu se știe cauza exactă a endometriozei, dar sunt mai multe ipoteze:

    • Transport prin sistemul sanguin sau limfatic: Țesuturile endometriale sunt transportate în alte zone ale corpului prin sistemele sanguin sau limfatic, similar modului în care celulele canceroase se răspândesc în corp.
    • Transplantare directă: Celulele endometriale se pot atașa de pereții abdomenului sau alte zone ale corpului după o intervenție chirurgicală, cum ar fi o cezariană sau o histerectomie.
    • Gena: Endometrioza pare să afecteze unele familii mai des decât altele, deci ar putea exista o legătură genetică în cazul acestei boli.
    • Menstruație inversă: Țesutul endometrial ajunge în trompele uterine și în abdomen, în loc să iasă din corp în timpul menstruației.
    • Transformare: Alte celule din corp pot deveni celule endometriale și încep să crească în afara endometrului.

    Endometrioză: Simptome

    Endometrioză: Simptome
    via Jean Hailes

    Simptomele endometriozei apar de obicei după începerea menstruației. Se pot ameliora în timpul unei sarcinii și pot deveni mai ușoare în timpul menopauzei, dar nu este o regulă.

    Cel mai frecvent simptom al endometriozei este durerea acută în zona pelvisului (partea inferioară a abdomenului), în special timpul perioadelor menstruale. Durerea poate fi mai pronunțată:

    • În timpul perioadei menstruale
    • În timpul sau după actul sexual
    • La urinare sau defecare

    Unele paciente prezintă și alte simptome:

    • Dureri pelvine cronice
    • Sângerări abundente în timpul perioadelor menstruale sau în restul lunii
    • Dificultăți în a rămâne însărcinată
    • Balonare 
    • Greață
    • Oboseală
    • Anxietate
    • Depresie 

    Există și persoane care nu experimentează niciunul dintre simptomele de mai sus, și totuși au endometrioză. De aceea e esențial să mergi la consultații ginecologice în mod regulat, astfel încât medicul să depisteze la timp posibilele probleme de sănătate. 

    Diagnostic: Test endometrioză

    Medicii pot suspecta endometrioza pe baza istoricului familial sau examinării fizice, dar nu există niciun test de laborator sau procedură imagistică ce poate confirma afecțiunea fără o intervenție chirurgicală. 

    Câteva investigații imagistice care pot fi utile în căutarea semnelor de endometrioză, sunt: 

    • Ecografia transvaginală: Această procedură folosește unde sonore pentru a vizualiza organele interne. Specialistul folosește o „baghetă” mică pe care o introduce în vagin, pentru a analiza uterul, zona pelviană și organele reproducătoare.
    • RMN cu protocol de endometrioză: Această investigație e neinvazivă și folosește unde magnetice pentru a examina organele și țesuturile din interiorul corpului.

    Intervențiile prin care se confirmă și diagnostichează endometrioza sunt:

    • Laparoscopie: În această procedură, medicul realizează o incizie mică în abdomen și introduce un tub subțire cu o lumină și o cameră. Asta îi permite examinarea țesuturilor din jurul uterului și poate să observe țesutul endometrial crescut anormal. 
    • Biopsie: Dacă medicul găsește un țesut suspect, poate colecta o probă, pe care s-o trimită ulterior la laborator. Un patolog examinează țesuturile la microscop. Biopsia este obligatorie pentru diagnosticul final al endometriozei.

    Endometrioza și sarcina

    Endometrioza este una dintre principalele cauze ale infertilității la femei. Conform The American Society for Reproductive Medicine, între 24% și 50% dintre femeile cu infertilitate au endometrioză

    Medicii încă nu știu exact cum afectează endometrioza fertilitatea. Există mai multe ipoteze:

    • Țesutul cicatricial din endometrioză poate afecta eliberarea ovulelor din ovare. 
    • Țesutul cicatricial poate bloca ovulul cu trompa uterină, astfel încât acesta să nu poată ajunge la uter. 
    • Endometrioza poate să deterioreze spermatozoizii sau ovulele fertilizate, înainte ca acestea să se implanteze în uter.

    Formele ușoare sau moderate ale afecțiunii pot provoca doar infertilitate temporară și multe femei care se confruntă cu endometrioza încă pot rămâne însărcinate și pot duce sarcina la bun sfârșit. 

    De asemenea, există opțiuni de tratament precum conservarea fertilității și fertilizarea in vitro, care ar putea ajuta pacientele să rămână însărcinate. 

    Discută cu medicul tău despre obiectivele tale privind o eventuală sarcină și, în funcție de asta, veți discuta și planul de tratament pentru endometrioză. 

    Endometrioza la menopauză

    Endometrioza e strâns legată de nivelurile hormonilor reproducători, în special de nivelul de estrogen din corp. În timpul menopauzei, au loc schimbări majore în acest sens: nivelul de estrogen scade considerabil. Acest lucru duce de cele mai multe ori, la diminuarea simptomelor endometriozei. Totuși, dacă iei un tratament cu hormoni în timpul menopauzei, există riscul ca endometrioza să-ți provoace aceleași simptome dureroase.

    Endometrioză: Tratament

    Nu există un tratament unic și permanent pentru endometrioză, însă medicii îți pot oferi metode pentru a gestiona simptomele. Acesta depinde de vârstă, istoric medical, forma bolii și dacă îți dorești sau nu copii

    Endometrioză: Tratamente care nu presupun intervenție chirurgicală

    Tratamentele care nu necesită intervenție chirurgicală sunt terapia hormonală și medicamentele pentru gestionarea durerii.

    1. Terapia cu hormoni

    Schimbările hormonale care apar în ciclul menstrual pot agrava durerea de endometrioză. În acest sens, medicul poate recomanda terapia cu hormoni, pentru a modifica nivelurile hormonale sau pentru a opri corpul din a produce anumiți hormoni. 

    Terapia hormonală poate fi administrată sub formă de pastile, injecții sau spray nazal. Cele mai frecvente opțiuni sunt:

    • Contraceptive orale cu estrogen și progesteron, pentru controlul hormonilor
    • Progestative, pentru a opri perioadele menstruale și creșterea țesutului endometrial
    • Antagoniști ai hormonului eliberator de gonadotropină, pentru a limita hormonii ovarieni
    • Agonist al hormonului eliberator de gonadotropină, pentru a opri hormonii ovarieni

    Această terapie nu este pentru toate femeile, deoarece poate afecta posibilitatea acestora de a rămâne însărcinate.

    2. Medicamente pentru gestionarea durerii

    Cele mai des întâlnite sunt medicamentele antiinflamatorii nesteroidiene precum ibuprofenul. Specialistul poate recomanda și medicamente pe bază de rețetă, dacă durerile tale sunt mai severe.

    Endometrioză: Operații

    Endometrioză: Operații

    1. Laparoscopia

    Laparoscopia e cea mai întâlnită intervenție chirurgicală în tratarea endometriozei. Se recomandă atunci când forma bolii e avansată, când durerile sunt extrem de mari sau când celelalte tratamente nu dau rezultate.

    În cadrul procedurii, un chirurg face câteva incizii mici în abdomenul tău. Printr-o incizie, se introduce un tub subțire cu o lumină și o cameră. Prin celelalte incizii, se introduc instrumente mici, folosite pentru a îndepărta țesutul endometrial (excizie). Se poate folosi și o altă tehnică – ablația – prin care țesuturile sunt distruse la temperaturi ridicate.

    Chirurgul poate și să îndepărteze orice țesut cicatricial care s-a acumulat în zonă. Operațiile laparoscopice au de obicei un timp de recuperare mai scurt și lasă cicatrici mai mici comparativ cu laparotomia.

    2. Laparotomia 

    Cazurile sunt rare, dar există situații când chirurgul e nevoit să efectueze o laparotomie pentru a opera endometrioza. Asta înseamnă că incizia în abdomen va fi mai mare, pentru a elimina țesutul endometrial.

    Atât laparoscopia, cât și laparotomia, pot oferi alinare pe termen scurt. Cu toate acestea, există riscul ca durerea să reapară.

    3. Histerectomia 

    Histerectomia este o intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează uterul pentru a trata endometrioza. O astfel de decizie poate fi foarte dificilă pentru pacientă. Sunt extrem de importante îndrumarea medicului specialist și sprijinul din partea familiei. 

    Doctorul ar putea recomanda și îndepărtarea ovarelor (ovariectomie), cu sau fără histeroctomie. Acest lucru va scădea semnificativ nivelurile de estrogen și va încetini sau va opri complet creșterea țesutului endometrial. Intervenția vine cu mai multe riscuri și cu efectele secundare ale menopauzei: bufeuri, pierdere de masă osoasă, creșterea riscului bolilor de inimă, scăderea dorinței sexuale, probleme de memorie și depresie sau anxietate. 

    Femeile care trec printr-o ovariectomie, dar își păstrează uterul, pot rămâne în continuare însărcinate prin fertilizare in vitro. Medicii pot recolta ovule din ovare înainte de intervenție și pot păstra aceste ovule pentru fertilizare și implantare în uterul tău mai târziu. De asemenea, se poate apela și la o donatoare de ovule. 

    Endometrioză: Tratament naturist

    Tratamentul naturist pentru endometrioză cuprinde factori ce țin de nutriție, sport, fitoterapie (utilizarea plantelor în scopuri terapeutice) și tehnici de relaxare.

    1. Nutriție

    Endometrioza este asociată cu inflamarea țesutului endometrial, deci se recomandă consumul de alimente ce limitează această inflamație. Nu există o dietă-minune care să eradice complet boala și e esențial să apelezi la un medic nutriționist care să-ți facă un plan personalizat. Cu toate acestea, există câteva alimente, care pot asigura aportul necesar de nutrienți și diminuarea simptomelor endometriozei: 

    • Lactate: Lapte (vaca, capra, oaie), iaurt, brânză proaspătă, brânză maturată de vacă, brânzeturi de oaie și capră, soia și derivate, tofu.
    • Ouă
    • Carne albă: Iepure, carne de pasăre (pui, găină, curcan, rață, porumbel).
    • Pește slab: Cod, merluciu, conserve de ton.
    • Pește gras: Sardine, somon, hering, macrou, păstrăv, ton.
    • Crustacee: Stridii, midii, scoici, calamar, creveți, langustine, homar.
    • Legume: Sparanghel, vinete, avocado, sfeclă, broccoli, morcovi, țelină, varză, conopidă, varză de Bruxelles, varză chinezească, dovlecei, castraveți, dovleac, andive, spanac, fenicul, fasole verde, fasole albă, ceapă, măcriș, praz, ardei, ridichi, salată, roșii, mazăre.
    • Tuberculi: Cartofi, cartofi dulci, anghinare.
    • Verdețuri: Mărar, busuioc, pătrunjel, arpagic, coriandru, tarhon, mentă, oregano, rozmarin, salvie, cimbru, rucola.
    • Ciuperci: Toate tipurile comestibile.
    • Fructe: Caise, portocale, mandarine, clementine, ananas, banane, coacaze negre și roșii, cireșe, lămâi, curmale, smochine, căpșuni, zmeură, rodii, kiwi, mango, pepene galben, afine, grapefruit, pepene verde, piersici, struguri.
    • Fructe uscate: Curmale, caise, prune uscate, smochine, struguri, banane, mango, ananas, mere, afine, goji.
    • Cereale: Grâu, secară, orz, fulgi de ovăz, fulgi de tărâțe, mei, quinoa, orez, hrișcă, sorg, porumb.
    • Semințe: In, chia, susan, floarea soarelui, mac, dovleac, pin.
    • Semințe oleaginoase: Migdale, nuci, alune, fistic, arahide (nesărate).
    • Produse lacto-fermentate: Varză murată, kefir, kombucha, alte murături.
    • Grăsimi vegetale: Ulei de nuci, cânepă, rapiță, ulei de măsline, ulei de floarea-soarelui, ulei de semințe de struguri, ulei de susan, uleiuri de pește.
    • Proteine vegetale concentrate: Tofu, humus.
    • Condimente: Oțet de cidru, drojdie de bere, condimente naturale, muștar, murături, capere.

    2. Fitoterapie

    Remediile pe bază de plante pot diminua simptomele endometriozei, dar nu înlocuiesc tratamentele medicale. Unele plante pot influența în mod pozitiv sfera ginecologică și reglarea hormonilor sexuali, precum și senzația de disconfort și fertilitatea. De exemplu:

    • Mlădițele de zmeură, coada șoricelului și crețișoara sunt recomandate pentru echilibrul hormonal.
    • Ghimbirul, feniculul și mușețelul diminuează durerile abdominale și crampele.
    • Uleiul de ricin aplicat local cu o compresă și sticla cu apă caldă pot diminua durerile.
    • Propolisul poate avea un efect pozitiv asupra fertilității.
    • Plante pentru drenaj hepatic, cum ar fi ridichea neagră, armurariul și anghinarea, pot fi folosite pentru un metabolism hormonal sănătos.
    • Plantele relaxante precum roinița, teiul și passiflora sunt utile în gestionarea stresului; la fel și suplimentele pe bază de magneziu și vitamina B.
    • Ceaiul verde, antioxidanții precum resveratrolul din struguri și picnogenolul din scoarța de pin pot reduce oxidarea celulară și durerile menstruale.

    3. Tehnici de relaxare

    • Yoga, tehnicile de respirație și meditația pot influența o gestionare mai bună a stresului și, implicit, a durerii.
    • Acupunctura –  Studiile arată că persoanele care au făcut acupunctură au resimțit o reducere a durerii cu aproximativ 62% după 4 săptămâni de terapie, în comparație cu grupul de control.
    • Osteopatia, hidroterapia și activitatea fizică moderată sunt alte variante ce pot contribui la confortul articular și muscular al pacientelor cu endometrioză.

    Complicații endometrioză

    Există mai multe complicații medicale care pot apărea în cazul endometriozei. Uneori, problemele pot fi contracarate cu medicamentele, intervenții chirurgicale pentru endometrioză sau tratamentele de fertilitate precum fertilizarea in vitro.

    • Cel mai frecvent, pacientele au dificultăți în a rămâne însărcinate.
    • Durerea cronică este o altă problemă legată de endometrioză. 
    • Persoanele cu endometrioză pot întâmpina și probleme la nivelul intestinului sau vezicii urinare. Acestea pot include dureri la urinare sau în timpul mișcărilor intestinale, sau sânge în urină și scaun. 
    • În cazul endometriozei severe la nivelul ureterului (tubul care transportă urina de la rinichi la vezica urinară), există riscul de inflamare a rinichilor.
    • Endometrioza poate afecta uneori  plămânii sau diafragma, ceea ce duce la dificultăți de respirație, dureri în piept sau colaps pulmonar în timpul ciclurilor menstruale. 

    Întrebări frecvente

    Care este diferența dintre endometrioză și cancer endometrial?

    Endometrioza și cancerul endometrial sunt adesea confundate fiindcă au nume similare. În realitate, cele două probleme sunt foarte diferite. Endometrioza nu este cancer, iar dacă ai endometrioză, nu înseamnă că vei avea cancer endometrial. Endometrioza poate fi foarte dureroasă, dar nu e o boală letală.

    Ce au în comun cele două e că ambele afectează țesutul care formează stratul interior al uterului – endometrul. Endometrioza apare atunci când țesutul similar endometrului crește în afara uterului. Cancerul endometrial este o un tip de cancer uterin malign, care se dezvoltă în stratul endometrial din interiorul uterului. 

    Cancer endometrial: Simptome

    Sângerările vaginale sau neobișnuite pot fi simptome comune ale endometriozei și cancerului de endometru. Totuși, acestea apar de obicei în perioade diferite din viață: în timpul vârstei fertile pentru endometrioză, și după menopauză pentru majoritatea cazurilor de cancer endometrial. E de luat în calcul și faptul că unele persoane cu endometrioză sau cancer endometrial nu au niciun fel de simptom.

    Cancerul de endometru are următoarele simptome:

    • Sângerări sau scurgeri vaginale după menopauză
    • Dureri pelvine
    • Dureri la urinare

    Cancer endometrial: Ecografie

    Dacă simptomele și investigațiile imagistice sugerează cancer, se va colecta o mostră de țesut pentru diagnostic. Medicul introduce un specul în vagin și apoi un tub subțire în uter, pentru a obține țesut din endometru prin aspirație. În laborator, un patolog examinează țesutul la microscop pentru a diagnostica sau exclude prezența cancerului. Pot fi necesare probe suplimentare de țesut pentru un diagnostic, precum și alte teste, pentru a oferi mai multe informații despre un cancer.

    Operație cancer endometrial

    Tratamentul cancerului endometrial are în vedere stadiul cancerului și starea generală de sănătate a pacientului. Opțiunile de tratament pot include:

    • Operația – E de obicei prima opțiune în tratamentul cancerului endometrial. Într-o procedură numită histerectomie totală, chirurgul îndepărtează uterul și colul uterin. De asemenea, chirurgul poate îndepărta trompele uterine, ovarele și unul sau mai mulți ganglioni limfatici. Acest lucru poate fi realizat printr-o incizie în abdomen sau prin chirurgie minim invazivă (laparoscopică sau robotică).
    • Radioterapia – E recomandată în unele cazuri pentru a reduce riscul de recidivă, după intervenția chirurgicală. Radioterapia poate fi administrată din exteriorul corpului, cu ajutorul unei aparaturi cu raze X, sau prin utilizarea unui dispozitiv introdus în vagin.
    • Chimioterapia folosește medicamente pentru a distruge celulele canceroase și pentru a micșora tumorile. Uneori e administrată înainte de intervenția chirurgicală, dar cel mai frecvent este administrată după. Medicamentele de chimioterapie pot fi administrate pe cale orală sau intravenoasă.
    • Terapia hormonală poate fi folosită pentru a trata cancerul, fără să fie nevoie de o histerectomie pentru cele care doresc să-și mențină fertilitatea, sau dacă intervenția chirurgicală nu e posibilă.
    • Imunoterapia stimulează capacitatea sistemului imunitar al organismului de a lupta împotriva cancerului. Aceasta a fost foarte eficientă în tratarea cancerului endometrial.
    • Terapiile medicamentoase țintite vizează caracteristicile specifice ale celulelor canceroase, pentru a opri creșterea acestora.

    Pot să fac cancer de la endometrioză? 

    Persoanele cu endometrioză au un risc ușor mai mare de a dezvolta anumite tipuri rare de cancer, numite cancere epiteliale ovariene.

    Endometrioza și cancerul ovarian

    Cercetătorii au identificat o legătură genetică între endometrioză și anumite cancere ovariene rare, cunoscute sub numele de cancere epiteliale ovariene. Unele femei au modificări genetice sau markeri tumorali care le predispun la endometrioză. Oamenii de știință au descoperit că indivizii cu acești markeri pot prezenta, de asemenea, un risc mai mare de anumite subtipuri de cancere epiteliale ovariene:

    1. Cancer ovarian cu celule clare, care reprezintă între 5 și 10% dintre toate cancerele ovariene.
    2. Cancer ovarian endometrioid, care – în ciuda numelui similar – nu este cancer endometrial și este mult mai rar. Acesta reprezintă între 10 și 15% dintre cancerele epiteliale ovariene. 

    Înțelegerea conexiunilor genetice dintre endometrioză și cancerele epiteliale ovariene poate ghida cercetările privind noile tratamente pentru ambele afecțiuni.

     

    Endometrioza nu este o boală letală, iar medicina a evoluat astfel încât să ofere tratamente menite să diminueze simptomele sau chiar să vindece problema ginecologică. Mergi la consultații regulate și discută cu medicul tău orice nereguli observi. Depistarea timpurie a endometriozei are un rol crucial în eficiența tratamentului.

     

    Text revizuit de Dr. Bogdan-Gelu Ionescu, Medic Specialist Oncologie.