Contact
Contact
Contact

Cum să mă comport față de o persoană ce trece prin momente dificile?

În viața fiecăruia apar momente de cumpănă în care toți ne simțim mâhniti, neliniștiți sau chiar copleșiți. Ele includ: aflarea unui diagnostic, începerea unui tratament, inițierea repausului post-operatoriu și nu numai. De cele mai multe ori, persoanele apropiate reușesc să contribuie la ameliorarea acestor stări. Cu toate acestea, mulți ne ghidăm după simțul comun în încercarea de a-i susține pe cei dragi. Distragerea atenției, îmbărbătarea, minimalizarea problemelor sunt doar câteva metode uzuale. Cu toate acestea, multe dintre ele nu aduc suficiente beneficii și alinare pe termen lung, ba chiar accentuează disconfortul celor aflați în suferință în acel moment.

Este necesar să învățăm să îi oferim celui drag o cale cât mai sigură și folositoare pentru suportul de care are nevoie în clipe delicate. Studiile arată că există o serie de recomandări în acest sens. Ele implică: ascultarea activă, înțelegerea empatică, exprimarea compasiunii și validarea trăirilor.

1. Ascultarea activă – este baza celorlalte mijloace. Ea presupune ca noi să devenim interesați, atenți, non-judicativi și să dăm feedback. De exemplu, dacă o persoană este deprimată, gândind “Nu mai am deloc energie ca pe vremuri.”, o manieră prin care îl ascultăm activ este să nu îi ignorăm vorbele („Hai mai bine spune-mi ce ai făcut astăzi.”), ci să îi arătăm că vedem că trece prin momente grele (Văd că acest lucru te întristează acum.) A nu judeca înseamnă să ne abținem să îl comparăm cu alții sau să îi arătăm că de fapt exagerează. Mai degrabă implică să îi acceptăm în acel moment realitatea mentală.

ascultarea activa

Sursă fotohttp://bit.ly/2aK1D2s

2. Înțelegerea empatică – presupune să ne punem în locul celui pe care îl ascultăm. Empatia este de fapt un proces de înțelegere, deci înseamnă că vom face un efort în a ne imagina cauzele pentru care omul din fața noastră se simte asa, chiar dacă ele par sau sunt neîntemeiate pentru noi. Dacă cineva este neliniștit că nu va putea să mai meargă cu bicicleta o perioadă până ce se reface după o operație, ne putem arăta empatici văzând că este o activitate importantă cu funcții de menținere a stării de bine pentru acea persoană, chiar dacă pentru noi există și alte forme de mișcare mai interesante decât mersul pe bicicletă.

 

Sursă foto: http://bit.ly/2aifSr4

3. Exprimarea compasiunii – implică să înțelegem suferința celuilalt și să exprimăm nu regretul pentru aceasta (precum empatia), ci și dorința de a-l ajuta. De exemplu, într-o situație în care o persoană dragă se arată furioasă pe sistemul medical la scurt timp după contactul cu vestea unui diagnostic, manifestarea compasiunii se exprimă prin faptul că înțelegem că este o reacție emoțională la aflarea veștii și o formă de exprimare a neputinței percepute în fața acesteia. Totodată, îi arătăm celui drag că ne dorim să putem face ceva să nu se mai simtă așa. În plus, studiile arată că această abilitate are duble efecte pozitive, astfel indivizii care manifestă compasiune au un nivel de emoții pozitive mai ridicat, un nivel de stres mai redus și sunt mai înclinați să facă fapte bune (comportamente pro-sociale).

compasiune

Sursă foto: http://bit.ly/2asG05G

4. Validarea trăirilor – se traduce prin faptul că îi arărăm celui drag că nu este greșit să se simtă, să gândească sau să aibă tendința să facă unele lucruri în momente dificile. E esențial să înțelegem că validarea trăirilor nu înseamnă că suntem de acord cu cel drag, ci că îi comunicăm că are sens să se simtă așa, dată fiind situația. De exemplu, în cazul în care cel drag se simte deprimat, spunând că nu îi vine nici să se ridice din pat, nu vom spune „Tu nu ai voie să te gândești așa./ Nu există așa ceva!” . A invalida trăirea celuilalt îl va face să se simtă și mai neînțeles, mai vinovat și mai puțin motivat. Mai mult, nu reușim să îl învățăm să se controleze emoțional dacă îi oferim acest model al inhibării trăirilor. Studiile arată că invalidarea are efecte negative, menținând probleme de anxietate, deprimare și reacții mai intense la evenimente stresante.

Așadar, ca să fim alături de cei dragi atunci când trec prin clipe mai dificile, e important să le răspundem pe măsura trăirillor și nevoilor lor. În momente delicate, e mai relevant să arătăm suportul și abia apoi, să le oferim și un fel mai util sau adaptativ de a vedea lucrurile.

 

Pentru programări la o întâlnire cu unul dintre specialiștii în psihologie oncologică, puteți suna la următorul număr de telefon: 0264 439 270.

Echipa Psihologie si nutritie2

Pentru orice alte informații, ne puteți contacta la următoarea adresă de e-mail: office@medisprof.ro

Suntem aici să vă ajutăm să vă faceți bine.