Contact
Contact
Contact

Importanța greutății corporale în prevenția cancerului

Majoritatea cancerelor diagnosticate sunt corelate cu grăsimea corporală, lipsa activității fizice, consumul excesiv de alcool și/sau alimentația deficitară, prin urmare, ar putea fi prevenite. Dintre acești factori, greutatea corporală pare să aibă cele mai puternice dovezi ca factor de risc în apariția cancerului.

Există dovezi clare care relatează asocierea obezității și a supraponderii cu un risc crescut de a dezvolta mai multe tipuri de cancer inclusiv cancerul de sân la femeile post – menopauzale și cancerele de colon, rect, endometru, rinichi, esofag și pancreas. Acest factor ar putea fi asociat și cu riscul apariției cancerelor de vezică biliară, ficat, ovar, prostată, cervix, a limfomului non – Hodgkin și a mielomului multiplu. Însă, legăturile dintre greutatea corporală și cancer sunt complexe și nu sunt încă pe deplin înțelese. În timp ce studiile au constatat corelația dintre excesul ponderal și riscul crescut de apariție a cancerului de sân în rândul femeilor post – menopauzale, nu pare să crească riscul apariției cancerului de sân în cazul femeilor care sunt pre – menopauzale.

greutate-corporala-2

Sursa: http://bit.ly/2hTAxpW

Greutatea corporală poate influența riscul apariției cancerului printr-o serie de mecanisme care afectează:

  • Funcția sistemului imunitar și procesul inflamator;
  • Nivelul anumitor hormoni cum sunt insulina și estrogenul;
  • Factori care reglează creșterea celulară, cum ar fi factorul de creștere de tip insulinic 1 (IGF – 1);
  • Proteine care influențează modul în care organismul utilizează anumiți hormoni, cum ar fi sex hormone binding globulin (SHBG).

Cu toate acestea, cunoștințele noastre actuale cu privire la relația dintre pierderea în greutate și riscul cancerului, sunt incomplete. Persoanele supraponderale sau obeze ar trebui încurajate și sprijinite în eforturile lor de reducere a greutății.

O greutate sănătoasă depinde de înălțimea unei persoane, așadar recomandările privind greutatea sănătoasă sunt exprimate în termenii unui indice de masă corporal. Indicele de masă corporal (IMC), se calculează în funcție de înălțime și greutate. Greutatea corporală sănătoasă este definită ca un indice cuprins între 18,5 – 24,9 kg/m2; un indice cuprins între 25 – 29.9 kg/m2 reprezintă suprapondere iar un indice mai mare sau egal cu 30.0 kg/m2 indică obezitate. Pentru majoritatea populației, IMC – ul oferă o estimare bună însă nu funcționează în cazul tuturor persoanelor. De exemplu, în cazul culturiștilor sau a persoanelor cu masă musculară crescută IMC – ul poate indica o valoare crescută, chiar dacă aceste persoane nu sunt supraponderale. De asemenea, IMC – ul poate subestima țesutul adipos în cazul persoanelor cu pierderi ale masei musculare, cum ar fi persoanele vârstnice.

greutate-corporala

Sursa: http://bit.ly/2hC97ss

Pentru majoritatea adulților, indicele de masă corporal este o modalitate bună de a determina statusul ponderal însă, acest indice nu reprezintă singura modalitate de a determina gradul de suprapondere sau obezitate. În cazul persoanelor cu IMC peste limita normală (IMC > 25.0 kg/m2), există și alți factori care trebuie luați în considerare în vederea determinării gradului de suprapondere, cum ar fi: măsurarea pliului cutanat, măsurarea circumferinței taliei, evaluarea dietei și a istoricului medical familial. Toți acești factori ajută la depistarea precoce a posibilelor probleme de sănătate care sunt strâns legate de statusul ponderal.

Modalitatea cea mai eficientă de a atinge greutatea normală este prin echilibrarea aportului de energie (alimente și băuturi) și a cheltuielile energetice (activitatea fizică). Excesul de grăsime corporală poate fi redus prin scăderea aportului caloric și creșterea activității fizice. Pentru majoritatea adulților, o reducere de 50 până la 100 de calorii pe zi poate preveni creșterea graduală în greutate, în timp ce o reducere de 500 de calorii sau mai mult pe zi este un prim obiectiv comun inițiat în programele de scădere în greutate. În mod similar, sunt necesare 300 de minute sau mai mult, de activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, pe săptămână pentru a preveni creșterile în greutate sau pentru a susține scăderea în greutate.

Aportul caloric poate fi redus prin scăderea mărimii porțiilor de mâncare, limitarea gustărilor dintre mese și limitarea consumului de alimente cu un conținut caloric crescut cum sunt alimentele bogate în grăsimi și/sau zaharuri adăugate (alimente prăjite, biscuiți, prăjituri, bomboane, înghețată, băuturi cu adaos de zahăr) care furnizează puțini nutrienți esențiali. Acest tip de alimente ar trebui înlocuite cu variante mai sănătoase cum sunt legume și fructe, leguminoase (mazăre, fasole boabe, năut, linte) și băuturi sărace în calorii.