Contact
Contact
Contact

Sedentarismul și cancerul ovarian

Care este legătura dintre mișcare și cancerul ovarian?

Cercetări din ultimele decenii au arătat o legătură între cancerul ovarian și comportamente sedentare. Cu toate că rezultatele studiilor sunt încă insuficiente, cele prezente arată impactul activității fizice sau a lipsei acesteia asupra riscului de cancer ovarian. Într-un studiu publicat în 2004, s-a reliefat o asociere între șederea prelungită (atât la locul de muncă, cât și în timpul liber) și riscul de cancer ovarian, relație independentă de IMC (indicele de masă corporală). Se pare că o explicație posibilă ia în calcul faptul că inactivitatea fizică poate reduce sensibilitatea la insulină, conducând la un mediu propice formării cancerului (neoplazic). O altă explicație se referă la rolul inactivității fizice în promovarea obexității și a consecințelor metabolice asociate acesteia (modificări hormonale care susțin dezvoltarea celulară implicată în cancer). O altă explicație se referă la funcția sistemului imunitar care nu mai este capabil să recunoască și să elimine celulele canceroase la un nivel înalt în contextul lipsei activității fizice.

sedentarism

Sursa: http://bit.ly/2lfXfOw

Cum putem scădea riscul cancerului ovarian?

Din fericire, există măsuri pe care le putem lua pentru a reduce riscul cancerului ovarian. Într-adevăr, un studiu de cohortă din 2007 arată că practicarea activității fizice recreaționale are un efect benefic în reducerea riscului de cancer ovarian. Aceleași rezulate sunt susținute de o metaanaliză publicată în același an, ceea ce confirmă asocierea dintre un nivel moderat de activitate fizică și reducerea riscului de cancer ovarian epitelial. Aceste studii cu rezultate îmbucurătoare ne atrag atenția că avem o doză de control asupra sănătății noastre. Pentru a crește frecvența mișcării în viața noastra, nu trebuie decât să luăm câteva măsuri simple, dar constant aplicate.

  1. Să adăugăm mișcare în orarul zilnic fără prea mari costuri

Acest lucru înseamnă că nu ne vom modifica rutinele zilnice pentru că există mari șanse să nu ne ținem de treabă. Vom insera sportul într-o pauză de lucru sau vom merge pe jos o stație de autobuz în timp ce dăm telefoane zilnice. Astfel, suntem mai motivați să facem sport, știind că nu face eforturi suplimentare mari.

  1. Să gradăm nivelul efortului fizic

Mintea noastră va evita orice activitate ce vine la pachet cu costuri. În cazul sportului, un nivel prea intens sau prelungit ne va aduce neplăceri inițial (oboseală, febră musculară), ceea ce ne va face să evităm să ne simțim rău. De aceea, este esențial ca activitatea fizică să fie o provocare moderată, nu o asociere cu aspecte negative.

sedentarism 2

Sursa: http://bit.ly/2luWg8E

  1. Să alegem ce tip de activitate fizică ne place

E important să nu transformăm achiziția acestui obicei benefic într-o corvoadă. A începe să facem sport, fie și 20 minute zilnic înseamnă să fim dispuși să face un mic efort. De aceea, nu e nevoie să ne compromitem acest obiectiv prin faptul că alegem ceva impus sau mult prea dificil deoarece ar scădea și mai mult șansele să mai fim motivați să facem sport.

  1. Să practicăm sportul înaintea altor treburi

Astfel, reducem riscul amânării sportului. E recomandat să ne formăm o rutină, adică o înlănțuire de activități a căror ordine să o păstrăm ca să ne obișnuim mintea să facă acest lucru automat. De exemplu, putem alege să facem exerciții de streching dimineața, imediat ce am terminat cafeaua. Sau putem să facem o plimbare de fiecare dată înainte să ajungem la serviciu.

  1. Să facem un angajament public

Studiile arată că un angajament public îi determină pe oameni să continue să-l urmeze și asta deoarece ne menține o imagine integră despre noi. Dacă ne apucăm să facem sport, e util să anunțăm fie și o persoană că avem acest obiectiv.