Contact
Contact
Contact

Prevenția cancerului la sân – Interviu cu Dr. Palyi-Kiss Emoke

Luna octombrie este luna prevenției cancerului la sân. Astăzi, Dr. Palyi-Kiss Emoke, medic specialist oncolog al clinicii noastre, ne-a oferit un interviu cu privire la acest tip de cancer: factori de risc, importanța consultării periodice a unui medic și sfaturi de prevenție pentru cancerul la sân.

Dr. Palyi-Kiss Emoke

”Consultul de rutină, respectiv depistarea precoce, trebuie începută la vârsta de 50 de ani, prin mamografie anuală.” – Dr. Palyi-Kiss Emoke

 

1. Cât de des ar trebui efectuată o autoexaminnare a sânilor?

Dr. Palyi-Kiss Emoke: Autoexaminarea sânilor face parte din examinările de rutină din cadrul screeningului/ depistării precoce al cancerului mamar. Este o procedură ușoară, care poate fi făcută acasă de către orice femeie. Recomandarea generală ar fi ca ea să se facă o dată pe lună. La femeile premenopauzale (care au cicluri) examinarea trebuie făcută în afara ciclului menstrual, de preferat la câteva zile după, deoarece înainte și în timpul ciclului pot apărea modificări care sunt normale, dar care pot induce falsa aparență de noduli, tumefieri, etc. Femeile postmenopauzale trebuie să își aleagă o zi a lunii (de exemplu prima sau ultima zi din lună) în care își vor face autoexaminarea.

Nu orice nodul palpat înseamnă automat tumoră, e foarte important să se urmărească dacă acesta crește sau se modifică în următoarele săptămâni sau luni.

2. De câte ori pe an se recomandă un consult şi unde se poate face: medic de familie sau medic specialist?

Dr. Palyi-Kiss Emoke: Consultul de rutină, respectiv depistarea precoce trebuie începută la vârsta de 50 de ani, prin mamografie anuală. Unele ghiduri recomandă ca screeningul să înceapă la 40 ani, iar altele spun ca e suficient să se repete din 2 în 2 ani. În orice caz, examinarea trebuie adaptată la factorii de risc (de exemplu dacă există membru de familie cunoscut cu cancer mamar) și poate să conste nu numai din mamografie ci și din ecografie sau RMN (rezonanță magnetică). Necesitatea și indicația acestor examinări se stabilește împreună cu medicul care face examinarea, adică cu medicul radiolog, care este în măsură să recomande una sau mai multe examinări, în funcție de situație. Aceste examinari nu se exclud, dimpotrivă sunt complementare. De exemplu, la femeile tinere, care au în familie cazuri de cancer mamar, screeningul trebuie început la o vârstă mai tânăra. Sub 40 de ani nu se recomanda mamografie de rutină, doar dacă există suspiciune înaltă de cancer mamar. Ecografia mamară și examenul RMN pot fi însă de mare valoare.

De foarte multe ori, când o femeie simte ceva în neregulă la nivelul sânului, ea se adresează prima data medicului de familie, care apoi o îndrumă către specialiști cu competențe în depistarea și diagnosticarea cancerului mamar.

3. Care sunt factorii de risc în apariția cancerului de sân?

Dr. Palyi-Kiss Emoke: Sunt unele femei care au mai mulți factori de risc, fără să dezvolte boala, și altele care au cancer mamar, fără a avea vreun factor de risc.

  • Înaintarea în vârstă și sexul feminin în sine reprezintă un factor de risc, deși această boală poate să afecteze și bărbații, însă într-un procent mult mai mic.
  • Dintre factorii genetici cei mai frecvent incriminați sunt mutațiile la nivelul genelor BRCA1 și 2, ele fiind responsabile de majoritatea cancerelor mamare ereditare, care, de altfel reprezintă doar 5-10% din cancerele mamare.
  • Istoricul familial de cancer mamar – prezența bolii la o rudă de grad I dublează riscul de a dezvolta această boală, în timp ce prezența la 2 rude gradul I, triplează riscul. Trebuie reținut că, în majoritatea pacientelor cu cancer mamar (aproximativ 80% din cazuri) nu există factori de risc incriminați.
  • Istoricul personal de cancer mamar- crește riscul de apariție a bolii în sânul contralateral sau în același sân. Acest lucru este valabil în mod special la pacientele tinere.
  • Rasa și etnia– se pare ca în rândul femeilor tinere, cele Afro-Americane fac mai frecvent această boala, iar rata de deces este de asemenea mai mare în rândul lor.
  • Menarha precoce (primul ciclu înainte de 12 ani), respectiv menopauza tardivă (după 55 de ani) – sunt enumerați printre factorii de risc, explicația fiind expunerea mai lungă a organismului la estrogeni și progesteroni.
  • Utilizarea contraceptivelor pare să inducă o ușoară creștere în riscul apariției bolii. Femeile care nu au născut niciodată, sau au născut după vârsta de 30 de ani, se pare ca sunt mai expuse bolii. Unele studii au arătat că alăptatul are efect protector. La fel, exercițiul fizic scade riscul de apariție al bolii.
  • Iradierea pe cutia toracică, în special la femei tinere, pentru alte neoplazii (limfom Hodgkin sau non-Hodgkin) crește riscul de a dezvolta boala.

Printre alți factori incriminați se numără: consumul de alcool, supraponderea și obezitatea, utilizarea suplimentelor hormonale la femeile postmenopauzale.

4. Sfaturi pentru prevenirea cancerului de sân.

Dr. Palyi-Kiss Emoke: Prevenția înseamnă acționarea asupra factorilor de risc sau modificarea acestora. Factorii de risc se pot împărți în 2 categorii: unii care nu se pot modifica, pe care nu avem cum să îi influențăm – cum ar fi simplul fapt de a fi femeie, înaintarea în vârstă sau anumite modificări genetice. Din cea de-a doua categorie fac parte stilul de viață, alimentația, consumul de alcool, fumatul, supraponderea, medicația concomitentă, etc.

Chirurgia poate fi o metodă de a reduce riscul de apariție a cancerului mamar (mastectomie profilactică), dar numai în cazuri selecționate, acolo unde riscul de apariție a bolii este foarte mare – de exemplu în cazul prezenței mutației BRCA 1 și 2.

Pentru programări la un consult medical în clinica noastră, puteți suna la următorul număr de telefon: 0264 439 270.

Pentru orice alte informații, ne puteți contacta la următoarea adresă de e-mail: office@medisprof.ro

Suntem aici să vă ajutăm să vă faceți bine.

Slide 1_Echipa medici