Biopsie

Autor material: Dr. Mădălina Coșer, Medic Specialist Oncolog.

O biopsie este o procedură de diagnosticare, care presupune prelevarea  unuia sau mai multor fragmente de țesut sau a unei mostre de lichid din formațiunea sau organul analizate, iar colecția lichidiană trebuie analizată microscopic. Materialul recoltat prin biopsie este trimis către un laborator de anatomie patologică, unde, după o pregătire specială, va fi examinat sub microscop de către medicul anatomopatolog (examen histopatologic). 

Decizia de biopsiere este luată de medicul curant (internist, gastroenterolog, oncolog, pneumolog, radiolog, dermatolog) atunci când, în urma investigațiilor clinice și imagistice, există suspiciuni în legătură cu prezența unei posibile neoplazii sau a unei alte afecțiuni care necesită informații suplimentare pentru confirmarea diagnosticului. 

Biopsia reprezintă o metodă complementară de diagnostic, datorită informațiilor detaliate pe care le furnizează. Examinările imagistice precum RMN-ul, CT-ul, ecografia sau mamografia  sunt utile în detectarea maselor tumorale, însă, biopsia este cea care face diferența între formațiunile maligne (cu celulele canceroase) și cele benigne (cu cele necanceroase). În cazul unui cancer, examenul histopatologic confirmă diagnosticul și oferă detalii despre organul din care provine tumora, tipul histologic (tipul celulei din acel organ din care s-a dezvoltat cancerul) și informații despre comportamentul acestuia (agresivitatea tumorii, anumite caracteristici care indică dacă se pot administra anumite tratamente). Toate aceste informații, împreună cu rezultatul examinărilor clinice și imagistice, ajută medicul să identifice stadiul bolii și tipul de tratament necesar în funcție de acesta (chirurgie, chimioterapie, radioterapie sau o combinație a acestora).

Tipuri de biopsie, în funcție de tehnica utilizată pentru obținerea acesteia

Biopsie cu ac

Este un tip de biopsie care poate fi realizată în mai multe moduri, prin introducerea unui ac special prin piele (percutan) până la organul în care se afla zona suspectă care necesită investigații suplimentare.

Această procedură se face în anestezie locală (amorțirea zonei prin care se va introduce acul cu xilină). Biopsia cu ac necesită efectuarea unor analize de laborator (coagulogramă) și oprirea medicației anticoagulante (care subțiază sângele) cu cel puțin 48 de ore înainte de efectuarea biopsiei. Toate manoperele se realizează în condiții de sterilitate, cu respectarea strictă a normelor de asepsie și antisepsie.

Procedurile de biopsie cu ac includ:

Puncția aspirativă cu ac fin (FNA- fine needle aspiration)

Această procedură presupune utilizarea unui ac lung și subțire, care este introdus în zona suspectă/formațiunea tumorală. O seringă este folosită pentru a aspira celulele/fragmente de celule pentru analiză, în timp ce se efectuează mai multe mișcări du-te vino cu vârful acului în tumoră. Aceste celule se întind pe o lamă de microscop, se lasă la uscat sau se fixează cu un spray special fixator. Apoi lama obținută se colorează și va fi examinată de către un citolog.

Se poate folosi pentru biopsierea unor formațiuni superficiale, precum ganglioni, noduli din glanda tiroidă sau a unui nodul din sân, cel mai frecvent utilizând ecografia pentru a ghida acul spre zona de interes (sub ghidaj ecografic se alege calea cea mai sigură și mai directă). Prin intermediul eco-endoscopiei (se efectuează o endoscopie digestivă superioară utilizând un endoscop care în capăt are atașat și un ecograf care ajută la identificarea zonei de interes) se poate folosi aceasta tehnică pentru a biopsia formațiuni mai profunde, precum cele de la nivelul pancreasului.

Biopsie cu ac gros tăietor (Core needle biopsy)

Pentru această tehnică se utilizează un ac mai mare (mai gros) cu un vârf de tăiere, cu diametrul de 1,5-2,5 mm, atașat unui dispozitiv semi-automat folosit pentru lansarea acului. Cu ajutorul acestuia se pot extrage una sau mai multe bucăți mici de țesut dintr-o zonă suspectă, care se fixează in formol și se trimit la laboratorul de anatomie patologică pentru procesare și rezultat histopatologic.

Este de preferat aceast tip de biopsie fiindcă se obține o cantitate mai mare de țesut, iar anatomopatologul poate oferi mai multe informații despre zona biopsiată la examenul histopatologic.

Se utilizează, cel mai frecvent, sub ghidaj ecografic pentru a biopsia atât formațiuni mai superficiale (noduli din sân, ganglioni suspecți, etc), cât și profunde (noduli din ficat, din prostată, ganglioni suspecți din abdomen). Acest tip de biopsiecse poate utiliza și sub ghidaj CT (adică se efectuează biopsia la aparatul de computer tomograf, utilizând imaginile obținute de acesta pentru a ghida acul spre leziunea de interes) pentru biopsierea nodulilor pulmonari.

Complicațiile unei biopsii cu ac sunt reprezentate de durere locală, sângerări mici pentru leziunile superficiale (cedează la aplicarea de presiune la locul puncției), sângerări semnificative sau peritonită (dacă se lezează un organ din abdomen) pentru formațiunile profunde (necesită o intervenție chirurgicală pentru remedierea acestora) și infecția zonei de biopsie (dacă nu se respectă măsurile de igienă necesare atât în timpul procedurii, cât și după procedură la domiciliu). 

Biopsie endoscopică cu pensă

Această tehnică se efectuează printr-un endoscop (un tub lung, subțire și flexibil din fibră optică, ce permite vizualizarea interiorului organelor cavitare după introducerea sa prin orificii naturale). Utilizează un instrument numit pensă de biopsie în formă de lingură pentru a obține (ciupește) fragmente de țesut de la nivelul leziunilor (formațiuni tumorale, ulcerații) situate în interiorul organelor cavitare accesibile endoscopiei, care se fixează în formol și se trimit la laboratorul de anatomie patologică pentru procesare și rezultat histopatologic.

 Astfel, se pot biopsia zone suspecte prin următoarele proceduri:

• Endoscopie digestiva superioară (gastroscopie): esofag, stomac, duoden;
• Endoscopie digestiva inferioară (colonoscopie): colon în întregime;
• Bronhoscopie și EBUS (bronhoscopie cu ecograf încorporat): trahee, bronșii, ganglioni adiacenți acestora;
• Cistoscopie: vezica urinară;
• Colposcopie: col uterin (leziunile de dimensiuni crescute de la acest nivel se pot vizualiza și biopsia prin examen ginecologic cu valve, fără a fi necesar endoscopul);
• Rinoscopie: cavitatea nazală.

Aceste proceduri se efectuează, de obicei, sub analgo-sedare, necesită efectuarea unor analize de laborator (coagulogramă, hemoleucogramă), oprirea alimentației cu câteva ore înaintea procedurii (pentru colonoscopie se va curăța colonul de materii fecale cu o soluție buvabilă conform indicațiilor medicului curant) și oprirea medicației anticoagulante (care subțiază sângele) cu cel puțin 48 de ore înainte.

Complicațiile acestei proceduri, de obicei rare, sunt reprezentate de sângerări mici de la locul biopsiei sau perforarea unui organ cavitar (stomac, colon etc) care necesită o intervenție chirurgicală pentru remedierea acestora

Biopsie chirurgicală 

Este un tip de biopsie care se efectuează utilizând tehnici chirurgicale cu diferite grade de complexitate. Această tehnică necesită întotdeauna o pregătire adecvată preoperatorie, care include efectuarea unor analize de laborator, oprirea alimentației înaintea procedurii (numărul de ore depinde de complexitatea procedurii), oprirea medicației anticoagulante conform indicațiilor medicului anestezist și se efectuează sub anestezie (locală sau generală). Toate manoperele se realizează în condiții de sterilitate, cu respectarea strictă a normelor de igienă (asepsie și antisepsie), așa cum se procedează în cazul oricărei intervenții chirurgicale. Probele de țesut prelevate se fixează în formol și se trimit la laboratorul de anatomie patologică pentru procesare și rezultat histopatologic.

Biopsie excizională

Acest tip de biopsie se face în timpul unei intervenții chirurgicale. Chirurgul face o incizie (tăietură) în piele pentru a îndepărta leziunea suspectă înconjurată de o porțiune de țesut sănătos. Complexitatea intervenției chirurgicale depinde de zona corpului implicată, de obicei fiind utilizată pentru îndepărtarea leziunilor suspecte de la nivel cutanat (de la nivelul pielii) sau a unor ganglioni suspecți (de exemplu de la nivelul gâtului). Se poate efectua, sub anestezie locală (amorțirea zonei care se scoate chirurgical cu Xilină) pentru leziuni cutanate sau sub anestezie generală (adormirea pacientului). 

Biopsie laparoscopică

Utilizează pentru realizarea biopsiei o tehnică chirurgicală (laparoscopia) minim-invazivă și se realizează percutan în anestezie generală. Astfel, se introduc prin mici incizii (tăieturi ale pielii) instrumentele chirurgicale necesare pentru vizualizarea cavității studiate (interiorul abdomenului, pelvisului, toracelui) și prelevarea biopsiei (diferite pense chirurgicale). Se inspectează toată zona de interes și se iau biopsii din porțiunile suspecte. 

Biopsie chirurgicală clasică

Această tehnică presupune deschiderea întregului abdomen de către medicul chirurg, în anestezie generală, pentru a explora toate organele și pentru a preleva biopsii de la nivelul zonelor suspecte, transformate tumoral.

Printre complicațiile acestei proceduri se numără: sângerări de diferite grade (în funcție de cantitatea de sânge pierdută), infecția plăgii (zona intervenției), dehiscența plăgii (desfacerea cusăturilor) și durere locală.

Aspirație de măduvă osoasă și biopsia osteomedulară (BOM)

Măduva osoasă reprezintă țesutul moale și lichidul din oase care produce elementele sanguine. Prin aspirație medulară, se recoltează o mică probă de lichid care conține celule din măduvă. Această procedură se realizează utilizând un ac sfredelitor cu un stilet, care se introduce prin piele și țesuturile moi până la tăblia osoasă pe care o străpunge pentru a ajunge la măduvă. Ulterior, stiletul este îndepărtat și se aspiră cu o seringă 2-5ml lichid. Acest lichid este întins pe lame, fixat și studiat la microscop. 

Biopsia medulară prelevează o probă de țesut solid, un miez cilindric de aproximativ 1 cm. Se efectuează o incizie la piele prin care se introduce până la os instrumentul de biopsie și se înșurubează în os pentru a obține proba dorită, care se va trimite la laborator pentru examen histopatologic.

Aceste proceduri se efectuează la nivelul sternului sau osului iliac, în condiții de igienă corespunzătoare și sub anestezie locală cu xilină. Complicațiile sunt reprezentate de sângerare și durere locală. De asemenea, necesită oprirea medicației anticoagulante cu 48 de ore înainte de efectuarea procedurii.

Se efectuează pentru a verifica dacă există diferite afecțiuni ale sângelui, inclusiv cancere ale sângelui, cum ar fi leucemia, limfomul sau mielomul multiplu sau afectarea măduvei osoase în prezența metastazelor osoase ale altor cancere (sân, prostată, stomac). 

Biopsie lichidă 

Reprezintă o alternativă rapidă și mai puțin invazivă a unei biopsii de țesut, care oferă  detalii despre profilul unei tumori. Se recoltează sânge în vacuteinere (eprubete) speciale. Astfel se analizează ADN-ul celulele canceroase care circulă în sângele pacientului. Se realizează atunci când este necesară o testare genetică a tumorii (cel mai frecvent prezența mutației EGFR pentru cancerul pulmonar) pentru a ghida doctorul în alegerea tratamentului potrivit, pentru a obține informații suplimentare despre tumoră și pentru a verifica felul în care pacientul răspunde la tratament (nu se efectuează de rutină la noi în țară). 

Dacă există suspiciunea unui cancer, iar medicul face o recomandare de biopsie în Cluj, te așteptăm pentru o programare la clinica Medisprof.

PROGRAMEAZĂ-TE ONLINE